Albumul ”Fata cu cobza – Folclor” 2019

Cobza a apărut în viața mea în 2009. M-am îndrăgostit instant de acest instrument tradițional românesc și l-am studiat, apoi am cântat cu el pe scenă și așa a apărut Fata cu cobza în 2012. De atunci, lumea mă cunoaște mai bine ca Fata cu cobza decât ca Stela Botez, de aceea, nu ezit să realizez proiecte muzicale frumoase în acest stil, voce-cobză.

Despre cum a apărut fata cu cobza puteți citi detalii în acest articol.

Albumul ,,Fata cu cobza – Folclor,, este al treilea din cariera mea și conține cântece folclorice foarte vechi, pe care le-am preluat din cărți și culegeri de folclor din zona Basarabiei, în mod special sudul regiunii. Aceste cântece sunt adunate timp de 10 ani, primul cântec fiind învățat chiar în 2009 în anul 1 de facultate și este ,,Nu mă bate, mamă,,. Perle ale neamului nostru, cântecele rămase de la strămoși sunt frumoase și de structură veche, astfel încât se potrivesc perfect interpretate în stilul lui Barbu Lăutarul, adică Voce-Cobză. Mie îmi place să le numesc ,,cântece virgine,, pentru că nu mai sunt cântate demult, nu sunt exploatate, dar merită promovate și prezentate publicului.

Mulțumesc celor care au contribuit la realizarea lui, sound Grigore Țapeș, design Stas Zaldea și multiplicare Mavr Company.

Acest album poate fi achiziționat de la Magazinul Fantezie din Chișinău, bl. Ștefan cel Mare 83 (clădirea primăriei), precum și personal de la interpretă cu livrare prin poștă în toată lumea.

Vă prezint așadar, fiecare cântec vechi pe care l-am șters de praf și l-am înregistrat într-o versiune acustică voce-cobză pentru a păstra autenticitatea și cruzimea melodiei și a versurilor:

1. Amărâtă-i turturica

”Amărâtă-i turturica” este un cântec folcloric pe care l-am învățat la ansamblul vocal – instrumental la AMTAP. Motivul pasării amărâte este cunoscut în folclorul românesc. 

Atunci când am citit pentru prima dată versurile acestui cântec, mi-am amintit instant de cântecul ,,Vai, sărmana turturică,, de regretata Maria Drăgan. Probabil că acest motiv al turturicii a circulat mult prin cântecele strămoșilor noștri, astfel încât există, iată, după cum pot concluziona, mai multe variante de interpretare a sorții pasării care caută să moară mai degrabă, decât să se chinuie în viața grea pe care o trăiește. De aici înțeleg că această turturică simbolizează condiția fetei sau a femeii sărace care își caută cu disperare un rost în viață, și nu-l găsește, iar decât să se zbată în suferință și chinuri, alege moartea subită. Audiție plăcută!

 

Amărâtă-i turturica
Zboară, zboară până pică

Zboară-ntr-o pădure-adâncă
Nici nu bea, nici nu mănâncă

Zboară-ntr-o pădure deasă
De-a ei viață nici nu-i pasă

Pe-unde vede-o apă bună
Ea zboară ca o nebună

Pe-unde vede-o apă rea, măi
Ea o tulbură și-o bea, măi

La stejarul cel umbros, măi
S-o pus turturica jos, măi

Și striga la vânători, măi
Împușcați-mă, să mor, măi
Amărâtă-i turiturica
Amărâtă-i turturica.

Foto de Petru Gașpar

2. Bade, când te-ai însura

Cântecul ,,Bade, când te-ai însura,, este preluat din repertoriul ansamblului Țărăncuța de la Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice din Chișinău, condus de profesorul Victor Botnaru. Este unul din cele mai cunoscute cântece de către publicul larg, iar atunci când îl cânt pe scenă, lumea cântă împreună cu mine.

Textul și melodia sunt folclorice, iar eu interpreteaz cântecul trecându-l prin personalitatea mea, prin struna sufletului și îl adaptez proiectului #fatacucobza. Videoclipul este format dintr-un colaj de imagini diverse cu fata cu cobza de la emisiuni televizate, concerte și evenimente. Este montat amatoricește cu propriile-mi puteri, de aceea iertată să-mi fie prima încercare de a închega un videoclip din colaje de imagini video.

Versurile cântecului sunt de o sensibilitate aparte și asta se simte în subtext. Probabil că fiecare mândruță iubește un bade atât de tare și curat, încât chiar și după despărțire mai ține la el. Faptul că badea între timp a căutat altă iubire și se însoară, nu o încurcă pe mândra să se mai gândească la trecutul lor. Atunci când sufletul este pustiit, îl hrănim cu amintiri, fie ele frumoase sau dureroase. Să iubești înseamnă să simți bucurie pentru fericirea persoanei iubite, chiar dacă această persoană este fericită lângă altcineva…

În zbor. Și gândurile noastre tot zboară spre destinațiile proprii, spre oamenii din sufletele noastre, spre nicăieri uneori. Cert este că toate gândurile noastre ne reprezintă personalitatea, dorințele și regretele. Se zice că atunci când te gândești la un om, acesta simte și își amintește de tine oricare ar fi circumstanțele. Se mai întâmplă să întâlnim întâmplător oamenii la care ne-am gândit recent. De fapt, aceste întâlniri sunt deloc întâmplătoare, noi le-am atras prin gândurile care au zburat de la noi spre o destinație, fie aceasta orișicare. Hai să zburăm oricum!

Bade, când te-ai însura, măi (bis)
Bade, când te-ai însura
Să mă chemi la nunta ta, măi

Să mă pui o drușculiță (bis)
Să mă pui o drușculiță
Că ți-am fost și eu drăguță

Să mă iei la tine-acasă (bis)
Să mă iei la tine-acasă
Ți-aș fi fost și eu mireasă

Păsărică pe sub nori, măi (bis)
Ia-mă și pe mine-n zbor
Și mă du unde mi-i dor, măi
Să văd badea cum trăiește
Și cu cine se iubește,
Păsărică pe sub nori
Ia-mă și pe mine-n zbor, măi
Să văd badea cum trăiește
Și cu cine se iubește.

3. Ciobanii

”Ciobanii” este un cântec din sudul Basarabiei, destul de cunoscut datorită diferitelor sale variante de interpretare. Îl cânt de foarte mulți ani și prinde foarte bine la public, de aceea se regăsește pe albumul Fata cu cobza – Folclor.

O doză mică de satiră se poate înțelege și în cântecul ”Ciobanii”, chiar dacă mai mult este abordat subiectul statutului social al oamenilor. Astfel mesajul textului este despre fata de plugar care refuză să șuguiască cu ciobanii pentru că aceștia ar fi de o clasă socială mai inferioară decât ea. Audiție plăcută.

 

Hopa hop într-un hârtop
Unde fac ciobanii foc
Și fac focul cu surcele
În preajma rochiței mele

Stau la foc să mă-ncălzesc
Ciobanii mă necăjesc
Șezi, ciobane, și-mi dă pace
Șaga ta mie nu-mi place

Șaga ta îi ciobănească
Mintea mea-i copilărească
Eu îs fată de plugari
Nu fac șagă cu ciobani.

Foto de Vladimir Dogoter

4. Cresc trei flori într-o grădină

”Cresc trei flori într-o grădină” este unul dintre cântecele mele preferate de pe albumul Fata cu cobza – Folclor.  Este un cântec folcloric de înstrăinare ce exprimă soarta omului departe de casă, printre străini, acolo unde nici măcar florile nu sunt prietenoase. Audiție Plăcută!

 

Frunzuliță și-o sulfină, puișorul meu
Cresc trei flori într-o grădină, puișorul meu

Eu m-aplec, ele se-nchină, puișorul meu
Că mă văd că-s o străină, puișorul meu

Eu m-aplec să le-amiros, puișorul meu
Ele se plează mai jos, puișorul meu

Câte dealuri și vâlcele, puișorul meu
Toate-s pline de-a me jale, puișorul meu
Doruțul și dragostea, puișorul meu
S-o pus la inima mea, puișorul meu

Foto de Ion Patraș

5. Cumetra

”Cumetra” este un cântec de glumă din folclorul neamului noastru românesc care a circulat de-a lungul timpului în diferite zone folclorice. Personal am preluat acest cântec din culegere de folclor cu cântece din Basarabia, dar o variantă de interpretare a cântecului, foarte asemănătoare atât text, cât și linie melodică, am auzit în zona Bistriței. Așa e când oamenii circulă de colo colo și iau cu ei tot ce au mai frumos și se laudă făcând schimb de cântece, dansuri, costume populare, cuvinte etc.

Cântecul este despre cumetra cea leneșă care toată vara și toamna nu mai găsește timp pentru a prelucra cânepa, chiar dacă are câteva cămeși rupte. Ea nu are chef să muncească. Au existat mereu astfel de gospodine și le avem și în prezent. Audiție plăcută!

 

Frunzuliță foaie lată
La cumetra lăudată
Șade cânepa-n poiată lala

Cânepioara cea de vară
Cânepioara cea de vară
O târc mâțele pe-afară lala

Cânepioara cea de toamnă
Cânepioara cea de toamnă
Șade-n pod ca o cucoană lala

Frunzuliță trei măcieși
Are lelea opt cămeși
Trei îs rupte, patru-s sparte lala
Una nu se ține-n spate lala
Că la cumetra lăudată lala
Șade cânepa-n poiată lala

Foto Alex Morgoci

6. De-ar fi badea-n deal la cruce

”De-ar fi badea-n deal la cruce” este un produs inedit marca Fata cu cobza și face parte din Albumul recent lansat – ”Fata cu cobza – Folclor”. 

Povestea cântecului autentic ține de originile lui folclorice adânc înrădăcinate în cultura neamului nostru și cultura de a iubi a fetelor de cândva. ”De-ar fi badea-n deal la cruce” este un cântec de dragoste care, despicat de-a fir-a păr, poartă mesajul de dragoste pură, necondiționată și sinceră pe care o poartă mândra pentru badea. Ea își exprimă sentimentele prin versurile populare ale cântecului, sentimente de iubire și de dorință de a-l iubi pe badea în pofida faptului că sunt săraci. Din popor se mai spune că dragostea la săraci este măsurată în dulceața sentimentelor de iubire, iar dragostea la bogați este măsurată în cantitatea bogăției. Cel mai des, strămoșii noștri preferau să fie săraci și să trăiască în iubire curată, decât bogați și nefericiți. Astea erau vremurile de cândva, spre deosebire de timpurile materialiste în care trăim astăzi. Iar cântecele vechi, acum, sunt ca o lecție de viață pentru noi cu morala puternic pronunțată.

Videoclipul realizat de Vladimir Dogoter la Orheiul Vechi, vrea să transmită trăirile desprinse dintre versurile populare. S-a filmat la răsărit de soare, atunci când lumina este mai caldă, când totul abia începe și când gândurile sunt cele mai curate și mai sincere, precum este povestea cântecului. Eroina videoclipului este însăși Fata cu cobza, pentru că eu îmi doresc să ajung cât mai personal la inimile ascultătorilor și iubitorilor de folclor. Fotografiile frumoase aparțin lui Dumitru Neer. Mulțumesc și lui Grigore Țapeș care a avut grijă ca piesa să sune bine, eu simțindu-mă foarte confortabil cântând în studioul lui de înregistrări.

”Crucea de piatră în Orheiul Vechi este situat pe un deal deasupra raului Răut la o altitudine de aproximativ 60 de metri. În apropiere se află un turn, ca un simbol esențial al bisericii din peșteră. Crucea de piatră a fost instalată pe marginea unui promontoriu abrupt în secolul al XVIII-lea și este inseparabilă de peisajul  sfântei  mănăstiri rupestre. În centrul crucii este floare cu sase colturi, care este centrul de putere spirituală și inima poporului moldovenesc. Potrivit credinței locale, în cazul în care pui mâna pe cruce și îți pui o dorință, aceasta se va împlini.” scrie calatorie.md

Eu nu mi-am pus nici o dorință pentru că eu și așa sunt plină de dorințe, scopuri și vise pe care tind să le îndeplinesc, cert este faptul că în timpul filmărilor, lângă curcea de piatră, am simțit o energie deosebit de puternică, probabil datorită frumuseții persajului, dar și datorită locului istoric și al încărcăturii mănăstirii vechi din apropiere.

De-ar fi badea-n deal la cruce
De trei ori pe zi m-aș duce   la, la, la

De-ar fi badea-n deal la vie
I-aș spune la mine să vie  la,la,la

Hai măi, bade, să fim dragi
C-amândoi suntem săraci măi,  la,la,la

Și-om trăi cu buze moi
Ca acei cu vaci și boi măi,  la,la,la

Și-om trăi cu buze dulci
Ca acei cu vaci și junci măi,  la,la,la

7. Fata mamei cea mai mică

”Fata mamei cea mai mică” este un cântec folcloric pe care eu l-am învățat de la colegul meu de la Colegiul Industrial – Pedagogic din Cahul, Vlad Pralea, originar din satul Andrușul de Jos. Am auzit acest cântec și în interpretarea altor artiști. Personal îl cânt la nunți în timpul obiceiului de despodobire a miresei și am observat de-a lungul timpului că mai multă lumea știe versurile melodiei. Astfel, am decis că va face parte din albumul Fata cu cobza – Folclor, ca o continuare a cântecului ”Îți cânt, mamă, dorul meu”.

Așa este soarta fetelor, să plece de la mama lor, să părăsească cuibul părintesc și să se ducă la casa ei devenind nevastă măritată. Pe timpuri, fata mergea la casa bărbatului, odată cu căsătoria, astăzi, însă, fetele reușesc să-și facă propria casă, dar soarta oricum rămâne aceeași. Ele oricum se despart de casa părintească și de mama lor. Cântecul ”Fata mamei cea mai mică” este izvorât din sufletul și durerea mamei și este adresat fiicei plecate din cuibul părintesc. Odată ce fata s-a, tot mai rar vine acasă și tot mai puțin comunică cu flăcăii și fetele din sat.

Foaie verde și-o sipică
Fata mamei cea mai mică
Te-am crescut de mititică
Cu pâine și cu lăptică

Te-am crescut cu lăptișor
Să fii mamei de-ajutor, măi
Dară tu m-ai lepădat
Și de mine ai uitat

Fetele m-au întrebat
Când ai să mai vii prin sat
Și flăcăii tot întreabă
Dac-ai să te-ntorci degrabă

Foto Vladimir Dogoter

8. Ia-ți nădejdea de la mine

Dragostea este cea mai cântată în lucrările muzicale autentice vechi. Cântecul ”Ia-ți nădejdea de la mine” este unul dintre acele piese care exprimă of-ul fetei de altădată. 

Se mai întâmpla și în vremuri din trecut ca fata să nu placă un flăcău ce încerca să o curteze, și atunci ea îi spunea să o lase în pace într-o manieră foarte autentică și plină de naturalețe, dar totodată, condimentată ușor cu tact și bun simț, astfel încât acel bade care era refuzat, să nu se supere prea tare. Audiție plăcută!

 

Pune-ți pălăria bine
Ia-ți nădejdea de la mine

Că nădejdea de la mine
Ca și gheața cea subțire

Când pășești și nu te ține
Și cazi jos și ți-i rușine

Mergi puiule sănătos
Ca un trandafir frumos

Rămân, bade, sănătoasă
Ca și-o floare prea frumoasă
Când o rupi și-o pui pe masă
Și face miroznă-n casă.

Foto de Nata Eftene

9. Iese lelea din bordei

Cântecele de glumă ocupă un loc important în folclorul românesc, de aceea, repertoriul de cântece virgine marca #fatacucobza este bogat în satiră tradițională românească. ,,Iese Lelea din bordei,, e unul dintre acestea.

Un cântecel foarte simplu , dar atât de plin de esență, pe tematică de dragoste șugubeață, melodia provoacă zâmbete pe chipurile oamenilor, de fiecare dată când îl interpretez. Textul și melodia sunte populare, iar videoclipul este de fapt o filmare din cadrul unei emisiuni de folclor realizată de RTV Galați și Maria Sfat.

Tematica cântecului este una de dragoste veche, adică din vechime, dar și nouă, adică specifică și prezentului. Versurile citează expresiile folosite de strămoșii noștri. Astăzi noi vorbim totuși altfel, odată cu evoluția și dezvoltarea și schimbarea vieții care vine la pachet cu stilul de exprimare al oamenilor prezentului. În fond, jocul de cuvinte e altul, dar esența a rămas aceeași, or sângele apă nu se face.

Pentru că așa suntem noi, mândrele. Când ne place un bădiță căutăm să îl vedem cât mai mult, să ne facem apariția „de coincidență” pe acolo pe unde este el, să căutăm motive pentru a-i fi în preajmă. De parcă l-am urmări, dar sfioase de fire, ne ascundem intențiile sub masca indiferenței… O mândruță deșteaptă știe că badea trebuie să fie cocoșul roșu cu inițiativă de cuceritor. De aceea, ne mai prefacem noi uneori că facem ceva accidental, doar ca să nu supărăm orgoliul propriu, doar ca să părem firave și în așteptarea sortitului, doar că să-l facem pe badea să ne remarce și să acționeze dacă e să fie cu Doamne-ajută!

Iese Lelea din bordei
C-o oală de frecăței
Lam ta da ri di ri di ri da

Ca să deie la căței
Să nu latre la flăcăi
Lam ta da ri di ri di ri da

Vino, bade, vino deseară
C-am să las o raț-afară
Lam ta da ri di ri di ri da

Eu m-oi face a o prinde,
Tu pe mine-a mă cuprinde
Lam ta da ri di ri di ri da

Eu m-oi face-a o căta,
Tu pe mine-a săruta
Lam ta da ri di ri di ri da

Aceste fotografii care însoțesc cântecul ,,Iese lelea din bordei,, sunt rezultatul primei sesiuni foto pentru proiectul #fatacucobza. În 2012 au fost realizate și eram emoționată pentru că țineam în brațe cobza personală proaspăt cumpărată, purtam primul meu costum autentic reprezentativ sudului țării și renunțasem la bretonul și cele două cosițe purtate anterior. Imaginile sunt capturate de către fotograful Ion Patrash pe teritoriul restaurantului Popasul Dacilor din Chișinău. Tot atunci am imprimat și cântecul #iese_lelea_din_bordei de aceea, vreau să asociez anume aceste fotografii cu acest cântec și sper să vă placă și vouă! În caz că e așa, vă mulțumesc!

10. Într-o zi așa de vară

În toiul verii, lansez cântecul folcloric de glumă din sudul Basarabiei, pe care l-am învățat în timpul studenției – ,,Într-o zi așa de vară,, 

Cântecul este potrivit pentru crearea bunei dispoziții, or folclorul neamului nostru nu înseamnă doar cântece de dor și jale, joc și pahar. Strămoșii noștri au avut întotdeauna un umor foarte subtil, dar bine dezvoltat și ușor sarcastic. Există foarte multe cântece de glumă în lada de zestre muzicală.

Țin să menționez faptul că ,,Într-o zi așa de vară,, este interpretat voce-cobză și este înregistrat la Grigore Țapeș în home studio, iar frumosul videoclip este realizat de către Petru Gașpar de la iStudio.md.  Ideea de a cânta la cobză cu picioarele în apa unui iaz, îmi aparține, căci așa sunt eu, mai nebună uneori. Sper să vă placă aventura noastră și să ascultați cu drag muzica fetei cu cobza pe youtube sau cumpărând CD-ul ,,Fata cu cobza – Folclor,,

 

Într-o zi așa de vară
Într-o zi așa de vară
Trai lai lai

Când era mai către seară
Când era mai către seară
Trai lai lai

Tetea-n grabă s-a sculat
Iute calul o-nhămat
Trai lai ali

Și-o pornit să prindă pește
Să mănânce boierește
Trai lai lai

Pește, crap din mare mare
Unde stă gâsca-n picioare
Trai lai lai

Pe cât ochiul cuprindea
Balta tetei se-nvârtea
Trai lai lai

Era balta mare, lată
Mai aproape de uscată
Trai lai lai

S-o zbătut, s-o opintit
Drept în baltă s-o oprit
Trai lai lai

Drept în baltă s-o oprit
Dar pește n-o mai găsit
Trai lai lai

11. Îți cânt, mamă, dorul meu

Cântecul ”Îți cânt mamă, dorul meu” este folcloric și de o sensibilitate aparte, mesajul versurilor exprimă dorul fetei plecată prin lume și desprinsă de cea mai scumpă ființă din viața ei, mama. 

M-am gândit că mai toate fetele, femeile, doamnele, domnișoarele, la un moment dat, pleacă de la mamele lor, așa cum puiul se desprinde de la cuibul mamei sale ca să zboare în înaltul cerului.  Având în repertoriu cântecul ”Îți cânt, mamă, dorul meu”, din start mi s-a părut că e prea trist, dar totuși m-am regăsit în versurile textului popular, iar melodia mi s-a lipit de inimă, încât o fredonez deseori așa, pe neprins de veste, fără vre-un motiv, totuși cred că de dor de mama. Sper să vă regăsiți, audiție plăcută!

 

Frunzuliță de dudău
Îți cânt, mamă, dorul meu, măi
Îți cânt, mamă, cântecul
Să-ți aline sufletul.

M-ai crescut de mititică
Să fiu mare și voinică,
Dar când am ieșit în lume
Nu mai știu de vorbe bune.

Că norocul ce mi-ai dat
Vântul noaptea l-o suflat,
Și-am rămas ca floarea-n spini
Singură printre străini,
Mai bine nu mă făceai
Și grijă nu mai aveai.

Fotografie de Vladimir Dogoter

12. La iarmaroc

Cu subiect social este în repertoriul meu cântecul folcloric ”La iarmaroc”, unul care îmi place foarte mult pentru că are o filozofie profundă asupra condiției banilor și a bogăției oamenilor. 

Cântecul ”La iarmaroc” este un dialog dintre mamă și fiică despre norocul care lipsește din viața lor și care ar fi cumpărat doar de boierii bogați dacă acesta s-ar fi vândut pe undeva vreodată. Această condiție socială persistă în toate timpurile. Oamenii bogați continuă să se îmbogățească, în timp ce oamenii săraci, râman săraci toată viața lor, în caz că nu învață cum funcționează banii. Audiție plăcută!

 

Foiu verde siminoc
Hai, mamă, la iarmaroc
Hai, mamă, la iarmaroc
Și mi-ai cumpăra noroc

Draga mamei, fii cuminte
Că norocul nu se vinde
De s-ar vinde undeva
Cei bogați l-ar cumpăra

Cei bogați din târguri mari
Toți l-ar cumpăra cu bani
Și-atunci nouă, draga mea,
Viața ne-ar fi și mai grea.

Foto de Dumitru Neer

13. Măi Ionel, când îi pleca

Măi Ionel, când îi pleca este un cântec folcloric autentic pe care-l am în repertoriu din 2013. Am participat la foarte multe festivaluri și concursuri de folclor cu acest cântec și chiar mi-a purtat noroc și mi-a adus și premii.

Am ținut neapărat să-l promovez în variantă voce-cobză în cadrul proiectului meu ”Fata cu cobza” pentru că publicul a cunoscut această creație populară anume în această variantă a interpretării mele. Împreună cu echipa Noroc Media am realizat și un videoclip care se bucură de succes și acumulează deja vizualizări pe youtube. Actorul din rolul lui Ionel este colegul de scenă, naistul Victor Moraru. Filmările au avut loc la ”La Bădiș” în țara noastră frumoasă.

Dragostea a fost, este și va fi la fel în toate vremurile vieții, doar cu modificări de aspecte, abordări și intensități, în funcție de dimensiunea timpului vieții. Povestea cântecului este mesajul mândruței pentru al său bade, mesaj prin care îl roagă să treacă pe la ea pe la poartă pentru a-și da ultima sărutare și pentru a-și lua rămas bun. Badea urmează să plece în armată, iar după cum bine știm cu toții, pe vremuri armata dura câțiva ani, timp în care fetele își așteptau acasă flăcăii pentru a face nunta. Așa erau vremurile de cândva, acuma însă putem să ne limităm la o asociere în paralel a prezentului cu ceea ce trăiau cândva strămoșii noștri.

Eu sunt mulțumită de acest rezultat și sper că publicul iubitor de folclor autentic va aprecia acest produs muzical!

Of of of Măi Ionel, când îi pleca, măi Ionelule (bis)
Of of of Să dai pe la poarta mea (bis)

Of of of Ca să nu pleci la armată, măi Ionelule (bis)
Of of of Cu gura nesărutată (bis)

Of of of Măi Ionel, Ionele dragă, măi Ionelule (bis)
Of of of Vină deseară mai degrabă (bis)

Of of of Pe-unde drumul o cotește, măi Ionelule (bis)
Of of of Și trifoiu-ngălbenește (bis)
Of of of Măi Ionel, Ionele dragă
Of of of Vină deseară mai degrabă.

14. Nu fi, bade, supărat

”Nu fi, bade, supărat” este un cântec de dragoste din folclorul neamului românesc, în versurile căruia se pot regăsi multe dintre fetele îndrăgostite. 

Badea se supără atunci când mândra nu îi dă guriță. Fetele uneori mai cochetează, îi intrigă pe baieți și se prefac negând chemarea flăcăului, tocmai pentru ai trezi mai mult interesul asupra frumuseții sale. Fetele vor să fie dorite și curtate frumos. Iar unii flăcăi nu au răbdare, cer gurița și se supără dacă fata nu i-o dă. Iar fata, chiar dacă a refuzat, în sufletul ei tot cu badea vrea să fie. Versurile cântecului ”Nu fi bade supărat” demonstrează adevărul ce se ascunde în zicala că la femei, nu înseamnă da. Aceasta este doar o interpretare a textului, mai bine zis una dintre interpretări, căci fiecare dintre voi, cei care veți asculta acest cântec, îl veți înțelege în felul vostru. Audiție plăcută!

 

Foiu verde măr rotat, măi
Foiu verde măr rotat
Nu fi, bade, supărat,
Bade, bade și iar bade

Eu și-aseară te-am așteptat, măi
Eu și-aseară te-am așteptat
Cu pătuțul așezat
Bade, bade și iar bade

Tot cu dor și cu lumină
Tot cu dor și cu lumină
Și cu foc la inimă
Bade, bade și iar bade

Dacă tot n-ai mai venit, măi
Dacă tot n-ai mai venit
Cu dorul am adormit
Bade, bade și iar bade

Cu jalea m-am învelit, măi
Cu jalea m-am ănvelit
Doamne, rău m-am hodinit
Bade, bade și iar bade

La o vreme m-am trezit, măi
La o vreme m-am trezit
Pe tine nu te-am găsit
Bade, bade și iar bade
Foiu verde măr rotat
Nu fi, bade, supărat
Bade, bade și iar bade

Foto de Vladimir Dogoter

15. Nu mă bate, mamă

”Nu mă bate, mamă” este un cântec focloric, primul pe care l-am învățat cu cobza și care este foarte aproape sufletului meu datorită liniei melodice frumoase și datorită textului desprins din realitatea crudă de cândva. Totodată versurile mi se par inspirate și din celebra baladă Miorița, ceea ce după mine este genial. Strămoșii noștri au creat perle muzicale. 

Pe timpuri, era o rușine la casa omului dacă fata dispărea cu vre-un bade, sau dacă era văzută cu cineva la întâlnire în alte împrejurări decât la hora satului. Așa se făcea că atunci când mai evadau fetele cu ai lor drăguți, mamele le pedepseau bătându-le, iar pe timpuri, mamele se ocupau de educația copiilor în familie și acestea erau destul de dure.

Dacă e să fac o paranteză, astăzi este de condamnat dacă pui mâna pe copil, iar în vremuri vechi educația se făcea prin pedepsitul cu bătaie, durerea corporală fiind acea lecție zdravănă pe care și-o însușea persoana bătută prin prisma fricii. Practic, ulterior, orice ar fi făcut un tânăr sau o tânără, orice boacănă sau mică greșeluță, era soldată cu o mamă de bătaie. Din fericire astăzi nu mai trăim astfel de vremuri și pedepsele noastre sunt de altă natură. Are grijă soarta să ne dea ceea ce merităm.

Subiectul cântecului ”Nu mă bate, mamă” este despre fata care s-a îndrăgostit și care a petrecut o noapte cu al ei drăguț fără să i se permită. Fiind rușinos acest lucru, maică-sa o ceartă și o pedepsește cu tradiționala bătaie, iar fata se îndreptățește spunându-i cât de frumos este badea ei și că dragostea este mai presus de orice. Audiție plăcută!

 

Nu mă bate, mamă,
Nu mă bate, dragă,
Că eu drept ți-oi spune
Unde-am înserat.

Eu am înserat
Mai la deal de sat
Of, lasă-mă, mamă,
Să mă duc să-l văd.

Dacă nu m-ai lăsa
Eu viața mi-oi da
Că mi-o dat scrisoare
Că-i departe tare.

Obrăjorii lui
Spuma laptelui,
Mustățile lui
Spicul grâului,

Ochișorii lui
Mura câmpului,
Sprâncenele lui
Pana corbului.

Nu mă bate, mamă,
Nu mă bate, dragă,
Că eu drept ți-oi spune
Unde-am înserat.

Foto de Vladimir Dogoter

16. Pedure, verde pădure

 

”Pădure, verde pădure” este un cântec folcloric de o filozofie arhaică ce demonstrează clar că strămoșii noștri au avut o conexiune aparte cu natura. 

Oamenii comunicau cu copacii, florile, păsările și tot ce îi înconjura. La fel se poate înțelege și din versurile acestui cântec, prin care fata roagă pădurea să nu o pârască la lume că a fost cu badea și s-au iubit pe ascuns. Audiție plăcută!

Pădure, verde pădure
Să nu mă mai spui la nimeni

C-am vărat o vară-n tine
Cu bădița lângă mine

Poa-să spuie și pământul
Că el mi-a fost așternutul

Poa-să spuie și iarba
Că ea mi-o fost pernuța

Poa-să spuie și frunza
Că ea mi-o ținut umbra

Poa-să spuie și crenguța
Că ea mi-o ținut hăinuța

Foto de Alexandru Moisei

17. Primăvară, primăvară

La început de primăvară și în ajunul sărbătorii de 8 Martie vă aduc în dar două cântece folclorice înterpretate cu cobza.

O cânt pe măica, așa cum se rostește la mine în sat cuvântul mama, primăvara. Or primăvara, femeile au ales să declare Ziua Internațională a femeii – 8 Martie – simbolic fiind trezirea la viață a naturii și a viețuitoarelor. Pentru că Mama este cea care dă suflare noii vieți ca și Primăvara care este un nou început pentru univers. Pentru că Mama este cea mai scumpă ființă de pe pământ care merită cântată. Pentru că Mama este Femeie…

”Primăvară, primăvară” este cântecelul dedicat acestui anotimp frumos și mult așteptat de toată suflarea.

Audiție plăcută!

Primăvară, primăvară,
Vină iar la noi în țară
Lai lai la

Vină iar la noi în țară
Vină dragă, primăvară
Lai lai la

Veniți iute, rândunele
Pe sub soare, pe sub stele
Lai lai la

Faceți cuib lângă fereastră
Rândunelelor albastre
Lai lai la

18. Să trăiască măica

O cânt pe măica, așa cum se rostește la mine în sat cuvântul mama, primăvara. Or primăvara, femeile au ales să declare Ziua Internațională a femeii – 8 Martie – simbolic fiind trezirea la viață a naturii și a viețuitoarelor. Pentru că Mama este cea care dă suflare noii vieți ca și Primăvara care este un nou început pentru univers. Pentru că Mama este cea mai scumpă ființă de pe pământ care merită cântată. Pentru că Mama este Femeie…

Cele două cântece sunt folclorice, preluate din culegeri de folclor, învățate încă de pe băncile AMTAP, prelucrate la cobză împreună cu profesorul Victor Botnaru și trecute prin sufletul meu în varianta proprie de interpretare.

”Să trăiască măica” este un cântec vechi dedicat mamei care are mai multe variante de interpretare. Una dintre acestea este cea a formației Ethnos în care cântau cândva Zinaida Bolboceanu, Maria Stoianov și Luminița Stoianov. Astăzi, am îndrăznit să cânt și eu acest cântec în prelucrare proprie.

Audiție plăcută!

Să trăiască măiculița, măi, măi
Că ea mi-o făcut gurița, măi măi // 2 ori
Să trăiască măica
Că ea mi-o făcut gura
Să trăiască măica
C-a știut a legăna, măi

Mă legăna cu piciorul , măi, măi
Dar mi-i fața ca bujorul , măi, măi // 2 ori
Mă legăna cu mâna,
Fața mea îi ca floarea, măi // 2 ori

Fața albă ca și varul, măi, măi
Gura dulce ca zăharul, măi, măi // 2 ori
Obrăjorul ca gherghina
Gura dulce ca smochina // 2 ori

Măica mi-o dat noroc, măi, măi
Legănată pe cojoc, măi, măi // 2 ori
Și m-o-nvățat cântecul
Ce-mi alină sufletul // 2 ori
Să trăiască măica
C-o știut a legăna
Să trăiască măica
Că ea mi-o făcut gura, măi

Fotografii de Dinu Bubulici

19. Te duci, bade, l-altă fată

Dragostea este cel mai cântat sentiment, iar muzica o poate reflecta în diferite moduri sensibile, astfel încât oamenii se regăsesc, căci arta e creată din trăirile omenești. Strămoșii noștri și-au cântat of-urile, iar folclorul este bogat în cântece de dragoste. „Te duci, bade, l-altă fată” este unul dintre acestea.

Interpretat doar cu voce și cobză, cântecul folcloric „Te duci, bade, l-altă fată” face parte din proiectul Fata cu cobza și este lansat în luna dragostei cu un videoclip ce ilustrează subiectul trist al cântecului, prin culorile sumbre, mișcarea slow motion a imaginilor, jocul eroinei. Povestea cântecului este despre o fată bogată, dar nu prea frumoasă care este părăsită de babea-l ei pentru o altă fată, mai frumoasă probabil. Fata își exprimă durerea zicând că nu are noroc în dragoste, ceea ce îi condiționează singurătatea și statutul de fată mare nemăritată.

Videoclipul piesei a fost filmat de către iStudio.md într-o zi mohorâtă de toamnă târzie, pe un câmp din centrul Moldovei și la Restaurantul Rustic La Bădiș. Mulțumiri adresez domnului Grigore Țapeș pentru lucrul în studioul de înregistrări și lui Petru Gașpar pentru imagine. Sper să vă placă, vizionare plăcută!

 

Foaie verde foaie lată
Te duci  bade, l-altă fată
Eu dacă m-oi mărita
Te-oi chema la nunta mea

Știi Ioane, când în casă
Tu băteai cu pumnu-n masă
Tu băteai cu pumnu-n masă
Și spuneai că nu-s frumoasă

Frumusețe n-ai văzut
De bogată m-ai avut măi
Îți era numai de zestre
Când umblai pe la ferestre

Cine n-are noroc, n-are
Să moară de fată mare
Că eu noroc n-am avut
Nu-l știu și nu l-am văzut
Norocul când s-o-mpărțit
Pe mine nu m-a găsit măi
De durere și necaz
Fată mare am rămas măi

20. Trag o brazdă, trag și două

Folclorul neamului nostru este bogat de cântece de glumă, iar ”Trag o brazdă, trag și două” este unul dintre acestea. L-am învățat la AMTAP în timpul studenției când făceam ore de cobză și ansamblu vocal – instrumental cu profesorul Victor Botnaru. 

Despre dragoste șugubeață este acest cântec și despre faptul că unii bărbați, odată cu trecerea timpului, se satură de nevestele lor, care devin babe urâte, și se uită după fete tinere și frumoase. Ba mai mult decât se uită, ei chiar șuguiesc cu ele. Și pentru că folclorul nostru este bogat de cântece cu subînțeles erotic, aceste două brazde simbolizează cele două femei din viața bărbatului, soția – duda și amanta – puica. Din păcate, desprins din realitate, acest subiect este actual și în ziua de astăzi cu intensitate foarte mare. Audiție plăcută.

Trag o brazdă, trag și două
Pân la patruzeci și nouă
Trai la la

Mi-arunc ochii spre cărare
Vine duda cu mâncare
Trai la la

Ce ai dudă de mâncat?
Usturoi și mălai cald
Trai la la

Du-te, dudă, înapoi
Cu mălai și usturoi
Trai la la

Trag o brazdă, trag și dou
Pân la patruzeci și nouă
Trai la la

Mi-arunc ochii spre cărare
Vine puica cu mâncare
Trai la la

Ce ai, puică, de mâncare?
Ce ai, puică, de mâncare?
Trai la la
O găină friptă-n unt
Plăcințele de-arnăut
Trai la la
Plăcințele de-arnăut
Și rachiu de peste Prut
Trai la la

21. Vinișor

În 30 octombrie 2014 am lansat piesa și videoclipul Vinișor, un cântec folcloric din zona Basarabiei, un cântec ce am ținut neapărat să-l interpretez cu acompaniament propriu la cobză.

Acest tip de cântece nu este foarte răspândit în timpurile de acum. Stilul de interpretare a lui Barbu Lăutaru Cobzarul a fost dat uitării odată cu apariția tarafului instrumental folcloric, apoi apariția orchestrei de muzică populară. Eu am fost instruită de către profesorul Victor Botnaru, la Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice, să cânt la cobză și voce, acest stil fiind unul cu totul și cu totul autentic și original. M-am îndrăgostit de cobză și îmi place cum sună vocea acompaniată doar de cobză, de aceea, eu abordez din plin acest stil de interpretare a folclorului autentic românesc.

Acum am realizat împreună cu Liviu Parfeni și Andrei Țurcan un videoclip pentru cântecul ”Vinișor” pentru că îmi doresc să dau viață proaspătă cobzei vechi românești, vreu ca publicul să asculte folclorul de altădată și să-l îndrăgească. Consider că orice ”vechitură” poate deveni un nou trend dacă este combinată cu modernul și dacă este adusă corect în vizorul lumii. ”Vinișor” este un produs muzical vechi, dar în același timp cel mai nou în muzica populară românească.

Vinul este cartea de vizită a Republicii Moldova oriunde în lumea asta. Toți spun cu certitudine cât de bun este și cât de variat ca și soiuri. Iar eu, venită din sudul Basarabiei, de acolo unde Strugurele e mai dulce pentru că soarele strălucește mai tare, mă mândresc și mai mult de licoarea tradițională. În cinstea acestei băuturi deosebite, am realizat cântecul și videoclipul „Vinișor”.

Vinișor, nu tremura
Că te-oi bea, nu te-oi mânca

N-am venit să beau paharul,
D-am venit să-mi iau amarul

N-am venit să beau, să beau,
D-am venit să mă mai iau

Vinișorul maramziu
Cules toamna pe târziu

Din via de pe costișă
Țepenește-te, mătușă

Sus de mână, sus de cot
Ca să ducă-n gură tot

Bea-l, hurducă-l să se ducă
C-am trimis să mai aducă.